Ceea ce am sa va povestesc este un lucru personal si foarte important pt mine.Insha’Allah sa invatati din aceasta poveste.Sa incep prin a spune “Bismillah”.
Cand am inceput universitatea am intalnit un alt frate musulman.Am devenit buni prieteni,dar nu era o prietenie care oricare alta,as fi facut orice pt el,era precum un frate pt mine.
In timpul ultimului an de universitate, acest frate al meu m-a anuntat ca s-a logodit si ca urma sa se casatoreasca dupa ce absolvea anul acesta si isi gasea o slujba. Am fost fericit pt el si el era la fel.
Vorbea non stop despre casatoria sa,iar eu eram oarecum gelos pe el deoarece fratele meu avea totul aranjat,absolvirea,casatoria si pe langa toate acestea provenea si dintr-o familie instarita.
Intr-o zi acest frate vru sa ma intalnesc cu el la o cafenea.Cand aparu,fata sa era schimbata,nu mai zambea si nu mai vorbea despre logodnica sa.L-am intrebat ce a patit,iar el m-a intrebat daca putem vorbi undeva in privat.Intr-un final am aflat ce il supara.
Mi-a spus ca i s-a descoperit o tumora pe creier care s-a dovedit a fi maligna,adica canceroasa. Cand mi-a dat vestea vocea sa tremura iar ochii sai erau plini de lacrimi.
Niciodata nu l-am vazut asa. Am incercat sa-mi stapanesc lacrimile si am incercat sa nu vada cat de mult ma afectase aceasta veste.Ardeam de dinauntru si mii de lucruri imi treceau prin minte.Ma tot gandeam cum de s-a intamplat asa ceva?Un om care avea totul aranjat,care avea o viata perfecta.Am pastrat totul in mine deoarece nu vroiam sa ma vada suparat.
L-am vazut pe acest frate cum se stinge incet incet.A trebuit sa renunte la scoala chiar daca era in ultimul an deoarece incepu sa-si piarda memoria.Si fara memorie nu putea face fata la scoala.Acest frate care era atat de inteligent,dupa aceea deveni pierdut.
I-a spus logodnicei sale dar parintii si familia sa nu mai vroiau ca fiica lor sa se casatoreasca cu el,deoarece nu avea o slujba si practic nu avea nici un viitor.
A fost greu pt el,imi aduc aminte ca se plangea la mine din cauza ei,imi zicea cat de mult tinea la ea si cat de neputincios se simtea.
Mai tarziu fratele incepu sa aibe probleme cu scrisul iar ochiul drept il pierdu.Tumora se afla pe partea stanga a creierului ceea ce insemna ca afecta tot ceea ce se afla pe partea dreapta.Datorita pierderii memoriei fratele incepu sa uite Sure si chiar sa uite cum se face rugaciunea. Un an mai tarziu mana sa dreapta paraliza iar cu ochiul drept nu mai vedea.
imi era foarte greu sa il vad asa.Fratele pe care il iubeam atat trecea prin grele incercari.Am inceput sa-l vizitez zilnic ajutandu-l sa recite din Qur’an.
Cand ii recitam surat Al- Fatiha el repata incet dupa mine.Ma uitam la el si ma gandeam:’este acelasi frate care era atat de inteligent si care urma sa termine scoala,este acelasi frate care provenea dintr-o familie instarita,este acelasi frate care imi vorbea zile in sir despre casatoria sa si despre cum o sa fie familia sa,este acelasi frate care odata avea totul.’ Dar acum abia isi putea aminti ce vorbisem cu el acum 10 minute,nu se putea casatori,se chinuia sa recite din Qur’an, si pt ca nu era un musulman practicant ii era asa de greu sa recite.
Acest om se intorcea acum la Allah,lasa totul pt a se intoarce la Allah.
Allah Azza wa Jaal i-a dat totul si tot El putea sa-i ia totul cu aceeasi usurinta.
O luna mai tarziu,am primit un tel in care mi se spunea ca fratele a murit si ca Janaza lui e azi.I-am spalat trupul neinsufletit impreuna cu cativa frati.Dupa ce l-am ingropat m-am intors acasa.In ziua urmatoare stateam si ma intrebam despre puterea lui Allah .Moartea fratelui meu m-a facut sa realizez ca noi uitam scopul pt care traim : acela de a-L servi(adora) pe Allah Subhanu wa Ta’alla.Putem avea totul ,dar din ceea ce avem e ceva important?Am petrecut 6 ani cunoscandu-l pe acest frate,si avand grija de el.Nu am varsat niciodata o lacrima nici cand era in viata ,dar nici dupa ce a murit.Dar in ziua de dupa moartea sa am plans,am plans pt ca m-am gandit la puterea lui Allah.
M-am gandit la fratele meu.Intotdeauna spunem ca ne vom intoarce la Allah,dar nu credem ca va veni acea zi.Pt ca daca am face-o atunci ne-am stradui mai mult sa citim din Qur’an si sa facem rugaciunea asa cum facea fratele meu.Fratele meu care nu vedea cu un ochi,care avea mana dreapta paralizata,si a carui memorie era afectata se trezea in fiecare dimineata si insista si repet insista sa recite din Qur’an si sa faca rugaciunea.dar noi ,noi care suntem sanatosi nu ne straduim sa citim din Qur’an.Nu credem cu adevarat ca ne vom intoarce la Allah pt ca altfel ne-am stradui mai mult pt Allah Azza wa Jaal.Fratele meu iubea lucrurile materiale,dar cand moartea s-a apropiat acele lucruri nu i-au fost de nici un folos,pt ca si-a dat seam ca acele lucruri nu il vor duce in Jannah(Rai) fara Imanul(credinta) sau.
Allah Azza wa Jaal ne poate da si tot El ne poate lua cu aceeasi usurinta oricand si oricum doreste.Mi-am iubit fratele si ma rog la Allah sa fie iertat.
Ma rog ca sa aveti credinta puternica in Allah si sa ne temem ca la El ne vom intoarce,si daca ne temem cu adevarat atunci ne vom stradui mai mult sa ne crestem Imanul inainte sa fie prea tarziu.Fie ca toti sa fim dreptcalauziti!(AMEEN!)
Allah Preaînaltul spune:
Fiecare are o directie spre care se îndreaptã. Voi însã râvniti spre cele mai bune. (2 : 148)
Si grãbiti-vã spre iertarea Domnului vostru si spre Raiul cel întins cât cerurile si pãmântul, pregãtit pentru cei cucernici. (3 : 133)
Iar pe aceia care luptã pentru Noi, îi vom cãlãuzi Noi pe cãile Noastre, cãci Allah este cu cei credinciosi, care fac bine.
Si adorã-L pe Domnul tãu pânã ce-ti va veni sfârsitul!
Si pomeneste numele Domului tãu si dãruieste-te Lui, cu totul!
Cel care a fãcut un bine cât un grãunte de colb îl va vedea. (99 : 7)
Cãci binele pe care îl trimiteti înainte pentru sufletele voastre îl
veti afla la Allah mai bun, ca rãsplatã, si mai mare. (73 : 20)
Si orice bine pe care îl faceti Allah îl stie. (2 : 273)
Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã Trimisul lui Allah a spus: Fii ager la fapte bune (înainte sã te lasi coplesit) de mânie,ca de o noapte întunecoasã. (În aceste timpuri furtunoase) omul se comportã ca un musulman dimineata si ca un necredincios seara sau ca un credincios seara si necredincios dimineata, strigându-si credinta la mezat pentru bunuri lumesti.
(Muslim)
Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat: Trimisul lui Allah a zis: Allah Preaînaltul a spus: Voi deschide rãzboi împotriva celui ce se aratã ostil fatã de un slujitor credincios al Meu. si cele mai plãcute
lucruri cu care slujitorul Meu se apropie de Mine, sunt cele pe care le-am cerut de la el; slujitorul Meu va ajunge si mai aproape de Mine, dacã fac Nawafil (se roagã sau face alte fapte bune, pe lângã cele ce sunt
obligatorii) pânã ce Eu îl voi iubi, si atunci Eu voi fi pentru el urechile cu care aude, ochii cu care vede, mâna cu care apucã si piciorul cu care umblã; si dacã Îmi cere ceva, Eu îi voi da; si dacã la Mine cautã adãpost, Eu îl voi apãra.
(Bukhari)
